Şcoala a fost înfiinţată în luna ianuarie a anului 1881, sub numele de Şcoala Comunală de fete nr. 4, având sediul în casa Zossima, din strada Braşoveni, cu scopul de a servi populaţia elevilor din strada Braşoveni, Sf. Arhanghel-Mantu, o parte a străzii Brăilei, Sf. Ilie. (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 47/1892,f.11)
La început a funcţionat cu două clase şi două institutoare (Moise N. Pacu, Cartea Judeţuluĭ Covurluiu I-II, Stabilimentul Grafic I. V. Socecu, București, 1891, p. 162-163) având ulterior un alt sediu în casele lui Ilie Constantinescu din Mahalaua SF. Trei-Erarhi (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 47/1892, f.11 verso). În anul 1889 a trecut la Stat şi i s-a adăugat şi clasa a III-a cu institutoarea respectivă (Moise N. Pacu, Cartea Judeţului Covurlui I-II, Stabilimentul Grafic I. V. Socecu, București, 1891, p. 162-163) şi a primit denumirea de Şcoala de fete a Statului nr.7 (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 55/1889, f.16).
În anul 1892, şcoala funcţiona în strada Brăilei, în casele Anei G. Macri, directoare fiind Elena Tuduriu (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 47/1892, f.11 verso).
Din anul 1906 şi până în anul 1908 între Primăria Oraşului Galaţi şi proprietarii din strada Minervei, nr.8, fost nr. 4, Apostol P. Popovici comerciant brutar, Elena Gh. Gheracari, născută Popovici casnică, autorizată de soţul ei Gherasim Gheracari, comerciant domiciliat în oraşul Tg. Ocna, judeţul Bacău, şi Ion P. Popovici, funcţionar comercial domiciliat în Craiova, s-a purtat o amplă corespondenţă pentru cumpărarea terenului de către Primărie pentru construcţia Şcolii de fete a Statului nr.7 (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 42/1906), finalizată cu achiziţionarea terenului la 16 iulie 1908, cu suma de 7250 lei, prin actul de vânzare semnat de proprietari şi primarul G. N. Gamulea, autentificat la Tribunalul Covurlui S.I şi transcris la nr. 1332. (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 153/1908, f. 1-2). În anul 1909, arhitectul Comunei Galaţi, Ioan Artimescu a întocmit planurile pentru construcţia şcolii, iar antreprenor a fost ales Constantin Fulger. În acelaşi an, la data de 21 mai, s-a pus piatra fundamentală a şcolii în prezenţa Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret, Episopului Eparhiei Dunării de Jos, Nifon Nicolescu, Primarului oraşului Galaţi, P. D. Petrovici, Prefectului Judeţului Covurlui, Alexandru Gussi, consilieri comunali, cadre didactice. (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 38/1909).
Construcţia avea un corp principal, format din patru săli de clasă, cancelarie, muzeu, bibliotecă, vestibul mare, vestibul mic în legătură cu galeria acoperită conducând la latrine. Locuinţa directoarei se compune din patru camere de locuit, o baie, cămară şi garderobă. Dependinţe, bucătăria, camera servitorilor şi latrine, magazie pentru cărbuni şi lemne, pivniţă. Lucrările au durat un singur an, astfel că în anul 1910 şcoala s-a mutat în noul sediu. (SJANG, Fond Primăria Oraşului Galaţi, dosar 38/1909)
În anul 1961, Şcoala Medie Mixtă nr.2 (fostul Liceu de fete „M. Kogălniceanu”) s-a mutat în noul local de şcoală cu 16 clase, în strada Brăilei, nr.204. (SJANG, Fond Liceul Industrial nr.11 Galaţi, dosar 165/1960-1961) În acest local de şcoală în urma sistematizărilor din perioada comunistă care a cuprins şi Zona Mazepa, unde se afla Şcoala nr. 7, aceasta se mută la sfârşitul anilor ’60 în localul din strada Brăilei, nr.204, care va fi evacuat de cei de la Şcoala Medie Mixtă nr.2.
În perioada 2011-2012, Școala Gimnazială Nr. 7 a fost reabilitată și consolidată, fiecare clasă personalizată prin culoare și mobilier. Inaugurarea a avut loc în octombrie 2012 în prezența domnului primar Marius Stan, parohului Eugen Drăgoi, reprezentanți ai Consiliului Local ce au susținut și ajutat în obținerea finanțării, domnii consilieri Stelian Lupu și Mihai Manoliu, reprezentantul primarului, domnul Romeo Jianu, foste și actuale cadre didactice și elevi, părinți, invitați speciali.
